Andrei Mureşanu, Ion Gorun, I. C. Fundescu, G. Baronzi, B. P. Hasdeu, Al. Pelimon, Al. Depărăţeanu, Panait Muşoiu, Mărgărita Miller Verghy, Gh. Săulescu

oct. 24 – 1863 Moare Andrei Mureşanu (n. 1816). Deşi lui A. M. îi lipsesc calităţile artistice care să-l situeze printre vîrfurile liricii româneşti din epocă, totuşi poezia, lui degajă multă forţă şi patetismul propriu poeţilor ardeleni răzbate şi din creaţia sa. Un exemplu în acest sens îl constituie poezia Un răsunet, devenită marşul revoluţionarilor ardeleni de la 1848. In publicistică, poetul relevă frumuseţea poeziei populare (Citeva reflexii asupra poeziei noastre, 1844), pe care o recomandă drept model pentru poezia cultă, sau subliniază funcţia socială şi naţională a artei în general  şi a poeziei în special (Românul şi poezia lui).

nov. 3 — 1864 mai 17 Apare la Bucureşti, săptămînal, «Aghiuţă». „Foaie umoristică şi critică”, sub red. lui B.P. Hasdeu, scrisă în cea mai mare parte de dir. şi proprietarul său. Concomitent cu evenimentele politice ale zilei, «Aghiuţă» nu a neglijat literatura, semnalînd publicului romanul lui C. D. Aricescu, Misterele căsătoriei, drama Grigore vodă, de Al. Depărăţeanu, lirica lui D. Bolintineanu. Suspendarea revistei s-a datorat ordinului primului ministru, M. Kogălniceanu.

dec. 30 Se naşte la Roşia (Sibiu) Ion Gorun [Alexandru Hodoş].  (m. 1928)

Apare vol. de versuri al lui I. C. Fundescu Flori de cimp, cuprinzînd poezii cu un caracter de folclor suburban.

Orele dalbe, voi. de versuri al lui G. Baronzi, scris în manieră sentimentală sau sumbră, fâcîndu-se simţite şi aici ecouri din Alecsandri, Bolintineanu şi Gr. Alexândre’scu.

D. Bolintineanu publică în «Dîmboviţa» un fragment din Traianida, una dintre puţinele încercări de epopee românească şi, nesemnat, un fragment din Doritorii nebuni, proiectat roman social-politic de moravuri, de asemenea rămas neterminat.

1804 — B. P. Hasdeu publică în «Aghiuţă», apoi în broşură, Micuţa. Trei zile şi trei nopţi din viaţa unui student, formă refăcută — prin atenuarea unor asperităţi care indignaseră convenţionalele pudori ale societăţii ieşene — a nuvelei Duduca Mamuca (1883). Concepută ca o negare parodică a întregului arsenal al artei romantice, nuvela lui B.P.H. reprezintă un moment esenţial în afirmarea prozei realiste româneşti. In acest an, se mai tipăresc în broşură (după ce, în prealabil apăruseră în «Buciumul») lucrările lui B. P. Hasdeu Filozofia portretului lui Ţepeş. Schiţă iconografică, comentariu cu implicaţii istorice, etnografice, psihologice etc. asupra portretului lui Ţepeş, descoperit şi publicat de Engel, şi Luca Stroici, studiu istoric elaborat în urma misiunii sale ştiinţifice din Polonia, reprezentînd valorificarea unei părţi din materialul documentar cules din arhivele de aici.

La Bucureşti, apar vol. lui Al. Pelimon: Flori de Moldo-România (poezii) şi Catastrofa întalmplată boierilor în Muntele Găvanul 1821 (roman), în care narează evenimentele întîmplate odată cu intrarea trupelor turceşti în ţările române pentru înăbuşirea Eteriei şi lupta românilor împotriva grecilor fanarioţi. Prea puţin atent la surprinderea adevărului istoric, Al. P. realizează un portret aproape autentic al lui Tudor Vladimirescu, făcînd însă exces de anecdotică în maniera romanelor de mistere.

Grigore vodă domnul Moldovei, dramă în versuri, de Al. Depărăţeanu, în care autorul evocă episodul asasinării lui Grigore Ghica, atribuit exclusiv trădării boierilor. Realizată pe alocuri, sub raportul versificaţiei, drama are, în ansamblu, un caracter artificial, cu personaje lipsite de viaţă, stereotipe.

Se înfiinţează la Viena Societatea literară şi ştiinţifică a studenţilor români; scopul societăţii era „cultivarea limbii şi literaturii naţionale prin producerea de teme în limba română”.

Se naşte Panait Muşoiu. (m. 1944)

Se naşte Mărgărita Miller Verghy. (m. 1951)

Moare Gh. Săulescu (n. 1798). Preocupările sîrguincioase şi multiple (filologice, istorice, arheologice, literare) nu au fost ilustrative pentru hărnicia sa exemplară, din cauza diletantismului cu care a abordat toate aceste domenii. Adept al latiniştilor, în spiritul ideilor lor şi-a redactat Intiile cunoştinţe de litere şi idei pentru tinerimea şcoalelor începătoare (1832) şi Gramatica românească (1833) şi a „înromânit” descîntecele populare culese, reproducîndu-le cu forme lexicale aberante, ce le-au alterat pînă la anulare valoarea artistică. (Dictionar cronologic – Literatura romana)

 

Read More

Leave a Reply

*