Karl May -Winnetou

Chiar dacă romanul îi poartă numele, Winnetou lipseşte într-o bună parte a lucrări, volumul II fiind elocvent în acest sens. Lipsa lui este prilej de întâlnire cu faimoşi westmani ca amuzantul, nesocotitul şi caraghiosul Sam Hawkens, Old Death cel ironic şi atât de priceput în organizarea ambuscadelor şi un înţelept al vieţii din prerie, viteazul pădurar Old Fierhand plecat în America pentru a-şi începe o viaţă nouă sau zurbagiul fermier Sam Hawerfield cunoscut în prerie ca Sans-ear, „Fără Urechi”.
Pe de altă parte, dintre cele 28 de romane ale scriitorului saxon a căror acţiune se desfăşoară în „vestul sălbatic”, 17 îl au ca personaj principal pe Winnetou, alături, bineînţeles, de Old Shatterhand. 
Romanul începe cu povestea lui Charlie, cunoscut mai târziu ca Old Shatterhand, un tânăr german sosit la Saint Louis, unde se angajează la o familie germană ca meditator al micuţei Emmy. Firea deschisă a lui Charlie îl apropie de ursuzul mister Henry, the Gunsmith. Acesta din urmă, încercându-l şi observând calităţile deosebite ale viitorului westman, îi aranjează lui Charlie plecarea în vest ca inginer pentru stabilirea traseului unei căi ferate. Tot el este cel de la care va obţine Old Shatterhand celebrele sale arme „Doborâtorul de urşi” şi „Carabina Henry cu 25 de focuri”. Încrederea deplină a armurierului Henry în abilităţile lui Charlie nu îl face pe acesta să neglijeze lipsa de experienţă a tânărului în „vestul sălbatic”, astfel că îi găseşte trei tovarăşi de nădejde : Sam Hawkens, Will Parker şi Dick Stone.
Plecarea în vest şi munca la stabilirea drumului căi ferate constituie prilejul primei întâlniri, ca duşmani, a lui Charlie cu Winnetou, Inciu-Ciuna (tatăl lui Winnetou) şi Klekih-Petra (educatorul alb al apaşilor). 
Evenimentele se desfăşoară apoi cu rapiditate: prietenia lui Charlie şi Klekih-Petra constituie baza legământului făcut de primul la moartea ultimului şi apropierea lui Charlie de Winnetou; greenhorn-ul Charlie capătă supranumele de Old Shatterhand în urma faptelor sale de vitejie; Winnetou şi Inciu-Ciuna ajung prizonierii comanşilor şi sunt eliberaţi de Old Shatterhand; Old Shatterhand, Sam Hawkens, Will Parker şi Dick Stone ajung în mâinile ostililor apaşi ca duşmani ai acestora şi părtaşi la moartea lui Klekih-Petra; Old Shatterhand îl salvează pe Inciu-Ciuna şi capătă respectul apaşilor devenindu-le frate şi mare căpetenie; moartea lui Inciu-Ciuna şi a fiicei sale Nşo-Ci, „Zi Frumoasă”, ucişi de lacomul Santer, în drumul lor spre oraş, unde plecaseră din dorinţa îndrăgostitei Nşo-Ci de a învăţa obiceiurile albior şi de a fi pe plac lui Old Shatterhand.
Plecarea lui Winnetou în urmărirea ucigaşului tatălui şi surorii sale abate călătoria lui Old Shatterhand spre alte meleaguri, se angajează ca detectiv şi pleacă spre vest în urmărirea răpitorului închipuitului poet William Ohlert. Winnetou apare episodic în câteva scene, personajul central al acestor întâmplări fiind excepţionalul westman Old Death, „Coşa-pehve”. Faima şi priceperea acestuia îi scot cu bine din întâlnirea cu fioroşii Ku-Klux-Klan, cu ticălosul Gibson, cruzii comanşi ai Biberului Alb (Oyo-coltsa) sau le oferă prilejul să-l cunoască pe respectatul caballero don Atanasio şi hacienda acestuia sau să salveze respectata căpetenie apaşă Inda-nişo, „Omul bun”.
Old Shatterhand îl cunoaşte apoi pe micul „rebel” Harry pe care îl salvează din incendiul sondelor de petrol din New Venango, cu ajutorul nepreţuitului său cal Swallow. Old Shatterhand şi Winnetou se reîntâlnesc şi îşi continuă aventurile alături de faimosul Old Fierhand, pe care îl întâlnesc cu prilejul atacului indienilor asupra unui tren. Între Harry, Old Fierhand şi Winnetou se dovedeşte a fi o strânsă legătură sentimentală datorate unei poveşti de dragoste, femeia implicată aici fiind Ribanna, devenită soţia lui Old Firehand. Are loc sângeroasa bătălie de la „fortăreaţa” lui Old Firehand, împotriva poncaşilor conduşi de duşmanul de moarte al lui Old Firehand Tim Finnerey, cunoscut de indieni ca Parranoh.
Odată cu reapariţia lui Santer, Old Shatterhand şi Winnetou se despart din nou şi avem prilejul să cunoaştem un alt westman zurbagiu pe nume Sam Hawerfield cunoscut în prerie ca Sans-ear şi pe duşmanul acestuia, Fred Morgan. Asemănarea dintre Sam Hawerfield şi mai vechiul nostru prieten Sam Hawkens este izbitoare. Ambii sunt mici de statura, sunt caraghioşi, mofturoşi, individualişti şi imprevizibili. Dacă Sam Hawkens râde „hi-hi-hi-hi” din te miri ce motiv, fiind de felul său vesel fără motiv, Sam Hawerfield râde la fel de maliţios „ho-ho-ho-ho”. Dacă Sam Hawkens are un puşcoci arhaic şi extrem de periculos în mâinile altcuiva pe care îl alintă cu numele feminin de Liddy, Sans-ear are şi el un puşcoci la fel de lipsit de formă, ca o creangă ruptă dintr-un copac, şi la fel de nesigur. Dacă Sam Hawkens are un cal numit Mary, pentru că aşa sau numit toţi caii lui, indiferent dacă au fost armăsari sau iepe, Sans-ear are o iapa numită Tony. Dacă Sam Hawkens râde singur de peruca sa pe care plătise trei baloturi grele de blăni de biber pentru aşi ascunde scalpul gol, pierdut într-o întâlnire nefericită cu indienii, Sans-ear îşi ironizează urechile pierdute în împrejurări asemănătoare. Dacă vorba favorită a lui Sam Hawkens este „dacă nu mă înşel” ce a lui Sam Hawerfield este „ca să zic aşa”. Iar asemănările pot continua.
Read More

Leave a Reply

*