Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Mircea Zaciu, B. Elvin, Victor Eftimiu, Savin Bratu, Lucian Blaga,Marin Preda, lie Purcaru şi V. Negru, Alexandru Sever, Siito Andras, Al. I. Ştefănescu, Mihnea Gheorghiu,

1955  Apare voi. I al romanului Moromeţii, de Marin Preda. Elaborat, într-o primă formă, încă din 1949, M. reliefează artistic mutaţiile din conştiinţa ţărănimii în perioada interbelică şi dezagregarea unei familii, ca urmare a unor procese ascunse ale capitalismului. Experienţa dramatică trăită de Ilie Moromete, personajul principal, care trece de la indiferentismul social al unui om împăcat cu „lumea” la înţelegerea adîncă a vieţii şi luarea de atitudine, este proiectată pe fundalul folclorico-mitologic al satului, cu o artă remarcabilă. Volumul II (1967) deplasează centrul de greutate a atenţiei scriitorului de la Ilie Moromete la Niculae Moromete, fiul acestuia, iar acţiunea se desfăşoară după 1944.

Ilie Purcaru şi V. Negru debutează cu vol. colectiv de reportaje Zile fierbinţi — ce evocă tensiunea fără precedent a muncii noi din fabrici şi de pe şantierele patriei.

Alexandru Sever debutează cu povestirea dramatică Boieri şi ţărani, pe tema milenarei lupte pentru pămînt.

Siito Andras publică antologia retrospectivă de povestiri şi nuvele inspirate din viaţa satului contemporan, Cireşe tomnatice. Sub acest titlu apare, în 1963, în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, o amplă culegere de proze din creaţia autorului (traducere de Remus Luca, Constantin Olariu, Nicolae Străvoiu şi Alexandru Aldea, prefaţă de Gâlfalvy Zsolt).

Apare primul voi. al romanului-frescă Neamul Gondoşilor, de Szabo Gyula (II, 1958; III, 1961; în româneşte, în 1967, în traducerea lui Remus Luca), evocare a vieţii localităţii transilvănene Dupăsat, pe verticală şi orizontală (cu numeroase digresiuni), prin prisma înfruntărilor dintre familiile Gondos şi Akâcosi, cu alte cuvinte dintre bogaţi şi săraci.

Al. I. Ştefănescu debutează cu voi. de proză Soare de august (apărut în colecţia „Luceafărul”) — evocare a evenimentelor revoluţionare de la 23 August 1944.

Mihnea Gheorghiu publică drama istorică Tudor din Vladimiri (care va sta şi la baza scenariului pentru filmul Tudor, realizat în 1964). Sînt evocate evenimentele de la 1821, în miezul cărora a stat Tudor Vladimirescu. în acest an, îi apare lui M.G. şi voi. I, Ucenicia Cărturarului, al romanului istoric Două ambasade — dedicat reconstituirii vieţii şi faptelor domnitorului Dimitrie Cantemir (II Tihna valurilor, 1958).

Lucian Blaga publică traducerea — începută încă din 1950 — a capodoperei goelheene Fausi, prima tălmăcire integrală a acestei opere în româneşte şi cea mai realizată din punct de vedere artistic.

Savin Bratu publică voi. de critică şi istorie literară Moştenirea lui G. Ibrăileanu şi Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani (analiză asupra reprezentării figurii comunistului îndeosebi în romane).

1955    — Apare eseul Despre originalitate (în colecţia „Mică bibliotecă critică”),  de  Ov.   S.  Crohmălniceanu.

S. Damian debutează cu studiul Generalitatea şi individualitatea ideii operei literare, apărut în colecţia „Mica bibliotecă critică”.

Al. Dima publică studiul Concepţia despre artă şi literatură a  lui G.  Ibrăileanu.

Victor Eftimiu publică vol. Akademos, culegere de comunicări şi referate literare ţinute în cadrul Academiei, între anii 1948 — 1955,   9 şi un voi. de Basme.

B. Elvin debutează cu studiile critice Geo Bogza şi Teatrul lui Mihail Sebastian.

Dumitru Micu debutează cu studiul Sensul etic al operei lui Mihail Sadoveanu, apărut în colecţia „Mica bibliotecă critică”.

Tudor Vianu publică culegerea de studii Probleme de stil şi artă literară (deschizătoare de drum în privinţa analizei stilistice a operei literare).

Mircea Zaciu publică în colecţia „Mica bibliotecă critică” micromonografia Ion Agărbiceanu.

Zaharia Stancu îşi grupează cele mai reprezentative articole publicate în perioada interbelică, în ampla culegere însemnările şi amintirile unui ziarist (I Sarea e dulce; II Cefe de taur). Articolele înfierează politicianismul, corupţia morală şi afacerismul burghez, lipsa de demnitate naţională, falsa pregătire intelectuală etc., constituind adevărate spectre critice ale vechii orînduiri.

Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Tudor Vianu, Mihai Beniuc şi Geo Bogza devin membri titulari ai Academiei, iar Eugen Jebeleanu şi Al. Philippide — membri corespondenţi.

 

Premiul de Stat clasa I (poezie): Tudor Arghezi, 1907. Peizaje, Cîntare Omului; (proză): Marin Preda, Moromeţii; clasa II (poezie): Victor Tulbure, Laudă patriei.

Premiul Academiei (pe anii 1950— 1955) — Premiul „G. Coşbuc (poezie): Virgil Teodorescu, Scriu negru pe alb; Premiul „Ion Creangă” (proză): Ion Pas, Zilele vieţii tale, Lanţuri; Premiul „C. Dobrogeanu-Gherea” (critică literară): N.I. Popa, pentru studiile despre V. Alecsandri, N. Bălcescu, Alecu Russo; Premiul „Al. Sahia” (publicistică): Traian Coşovei,    Uriaşul  preludiu.

Read More

Leave a Reply

*